Sunt lucruri in viata pe care le poti trece cu vederea, insa istoria le va aduce mereu in actualitate. Prezentul nu poate exista fara trecut, asa cum fiecare existenta nu-si poate ascunde originile. In cultura filateliei universale se trece cu vederea insa, in continuare mult prea usor, peste emisiunile filatelice din Exilul romanilor in Spania. Emisiunile Romanilor liberi, asa cum au fost ele botezate de initiatorul lor – Traian Popescu, asa cum au devenit si cunoscute colectionarilor din lumea intreaga prin intermediul volumului tiparit de Dr. Flor Strejnicu, in colaborare cu Traian Popescu, in 1994.

Catalogul Exilului Romanesc din Spania - coperta fata

Cum a aparut cartea

“Din lupta Exilului Romanesc din Spania impotriva comunismului” a avut la baza cartea lui Traian Popescu “Romania si unitatea Europei (Contributia filatelica a Romanilor Liberi la istoria de maine a Confederatiei Europa)“, aparuta in 1975 la Editura “Carpatii” din Madrid. Asa cum declarau autorii, “volumul de fata nu este o simpla reeditare a precedentului. Am cazut de acord cu autorul primei versiuni sa facem o descriere a emisiunilor in ordinea cronologica a aparitiilor, cu adaugiri de texte si reproduceri, cu elemente de studiu filatelic si un capitol de marcofilie.”

Ce a declansat aparitia emisiunilor filatelice din Exil

Scanteia care i-a facut pe intelectualii romani aflati in Spania sa “ia foc” a fost hotararea Academiei Romane din 1954 de a scrie numele tarii cu “î” in loc de “â”. In acel an, la al doilea Congres Mondial al Uniunii Latine, Romania a fost reprezentata prin intelectuali exilati, printre ei aflandu-se si Aron Cotrus. Atunci s-a luat hotararea emiterii “Romaniei libere”, timbrele care urmareau sa certifice apartenenta la latinitate a tarii noastre si sa o indeparteze, astfel, de filonul slavon.

Cine sunt autorii

Traian Popescu la Majadahonda, in anii '60

Traian Popescu (1910-2003)

Gazetar si publicist, fost Vicepresedinte al Societatii Filatelice Romane; fost referent in Directia Acordurilor Comerciale din Ministerul Comertului (1938). In cadrul Statului National-Legionar (1940-41), insarcinat cu organizarea Serviciului Comisiilor de Romanizare; fost atasat comercial al Agentiei Economice Romane la Istanbul si sef al Agentiei Comerciale Romane de pe langa Legatia Romaniei in Slovacia, la Bratislava (1943-1945).

Traian Popescu s-a nascut la 21 Iunie 1910 la Craiova. Din 1919, se stabileste impreuna cu familia in capitala, unde urmează clasele primare si secundare. Dupa terminarea liceului (1928), isi continua studiile superioare inscriindu-se la Facultatea de Drept din Universitatea Bucureşti, pe care o absolva in anul 1932. Avocat in Baroul Ilfov, odata cu represiunea dezlantuita impotriva Legiunii Sf. Arhanghel Mihail in anul 1933 se inscrie ca avocat aparator in “procesul Duca”, moment in care se ataseaza definitiv de Miscarea Legionara. Se incadreaza in cuibul rector al Capitalei de sub conducerea lui Aurel Serafim, desfasurand o activitate viguroasa de promovare a Legiunii. Face parte din Contenciosul legionar de la Casa Verde si, putin mai tarziu, il gasim in fruntea bataliilor de organizare a cuiburilor in Bucuresti si judetul Ilfov si a propagandei electorale pentru partidul Totul Pentru Tara din anul 1937. Incepand cu toamna anului 1940, se ocupa in cadrul Ajutorului Legionar de tiparirea emisiunilor filatelice legionare: 8 noiembrie 1940 (Iasi), 30 noiembrie 1940 (Bucuresti) si 13 ianuarie 1941 (Bucuresti).

Incepand cu toamna anului 1941, indeplineste diferite insarcinari pe langa Legatia Romana din Turcia si apoi pe langa cea din Slovacia, pana la finele lunii martie 1945. De la 1 aprilie se refugiaza in Germania, punandu-se la dispozitia Guvernului Roman de la Viena, la care aderase inca de la aflarea constituirii lui.

Traian Popescu (cu basca si ochelari) la Majadahonda, in anii '80

Aflat cu domiciliu obligatoriu timp de doi ani, sub paza autoritatilor anglo-americane si franceze, dupa infrangerea Germaniei, odata cu absolvirea Miscarii Legionare si a Guvernului Roman in Exil de la Viena de orice vina “criminala” de catre Tribunalul International de la Nurnberg, in primavara anului 1947 trece in zona franceza de ocupatie a Austriei, la Schurns, ajungand dupa aceea in Elvetia si Franta, iar in toamna anului 1947 soseşte in Spania, la Madrid, unde hotaraste sa se stabileasca definitiv.

Cofondator al prestigioasei reviste “Carpatii”, in anul 1954, si fondator al editurii cu acelasi nume, Traian Popescu si-a adus o contributie substantiala la lupta exilului si a refugiului romanesc impotriva ocupatiei comuniste a tarii. Prin constientizarea civilizatiilor occidentale asupra sclavizarii Romaniei si excluderii ei din confederatia statelor europene, Traian Popescu a indeplinit o misiune importanta pentru recunoasterea statutului european al tarii noastre. Odata cu lansarea primei emisiuni filatelice din Exil, a “obligat” regimul comunist de la Bucuresti sa revina asupra numelui tarii, reintroducand adevarata denumire de ROMANIA in locul celei slave, decretate anterior de autoritati.

Flor Strejnicu in 2005, cu un an inainte de a ne parasi

Flor Strejnicu (1926-2006)

Nascut la Ploiesti, in 1926, pe numele sau real Alexandru Popescu, intra in Miscarea Legionara ca licean, iar la numai 15 ani este arestat si condamnat. Este eliberat in pragul anului 1944 si isi reia studiile la fara frecventa, dar dupa cateva luni este arestat din nou si azvarlit in temnita de la Margineni, de unde reuseste sa iasa teafar in anul urmator. Acum isi schimba numele in Flor Strejnicu si reuseste sa-si ia bacalaureatul, dupa care se inscrie la Facultatea de Medicina din Cluj. Totusi, este descoperit de autoritati si impiedicat sa-si dea examenul de stat, multumindu-se sa lucreze multi ani ca felcer la spitalul din Cisnadie. A reusit, intr-un tarziu, sa-si dea secundariatul in Radiologie si s-a indreptat, in mare masura, spre medicina naturista, dovedindu-se un foarte bun diagnostician si terapeut.

Oprit sa se exprime public inainte de 1989, a facut-o cu prisosinta dupa aceea. Intre altele, este invitat la ONU sa conferentieze despre Dr. Albert Schweitzer, despre care publica o brosura in 1997 – “Albert Schweitzer si Romania. Studiu bibliografic”. Din marea sa pasiune pentru filatelie, impartasita cu vechiul camarad Traian Popescu, a iesit cartea semnata de amandoi “Din lupta exilului romanesc din Spania impotriva comunismului”, tiparita la Sibiu in 1994.

In lucrarile sale cele mai cunoscute si mai substantiale a cautat sa faca dreptate adevaratului legionarism, raspunzand acuzatiilor si mistificarilor istorice perpetuate pana azi. Discursul sau este sobru, ordonat, bine argumentat si documentat. Cea mai mare valva a facut-o cartea sa despre “Miscarea Legionara si evreii ” (1996), care a generat mai multe cicluri de dezbateri si conferinte, clatinand serios teza ca legionarii ar fi fost niste „mancatori de evrei” si ar fi impartasit ca atare conceptiile ultrarasiste ale fascismului german. Contributia sa cea mai de seama ramane insa vasta sinteza intitulata “Crestinismul Miscarii Legionare” (revazuta si adaugita in 2001), care depaseste tot ce s-a mai scris anterior pe aceasta tema (cartile si brosurile unor teologi ca Ilie Imbrescu, George Racoveanu sau Victor Moise), adunand si analizand atent atat principii, cat si fapte, din perioada interbelica si pana in contemporaneitate, cu un accent aparte pe rezistenta din inchisori si din munti, precum si pe ctitoriile exilului legionar, pe care l-a cunoscut direct mai ales in ipostaza lui spaniola. Tot in anul 2000 publica albumul documentar ilustrat “Hronic legionar”.

Revista Filatelia Nr.4/2009 - coperta fata

Demers pentru recunoasterea emisiunilor filatelice din Exilul Romanesc in Spania

Incepand cu acest articol, voi publica in premiera absoluta toate piesele filatelice aparute intre 1954 si 1969, emise de Miscarea Romanilor Liberi din Exilul romanesc din Spania, cu o periodicitate in prezentare de o emisiune pe zi. Aceasta initiativa constituie prologul tiparirii unui Catalog specializat al acestor emisiuni, precum si demersul pentru recunoasterea de catre forurile filatelice internationale a tuturor celor 54 de emisiuni de sine statatoare. Toti filatelistii care vor sa sprijine cu materiale proprii aparitia “Catalogului Exilului Romanesc din Spania” sau sa adere la aceasta cauza, prin referinte si linkari catre materialul de fata sau sponsorizari, sunt bineveniti.

Consider ca aparitia acestui catalog specializat el emisiunilor filatelice din Exil, este singura dovada care poate rasplati efortul unei intregi generatii de filatelisti si luptatori ai spiritului romanesc, acum disparute dintre noi. Studiul aprofundat al emisiunilor, inclusiv al erorilor aparute in procesul de tiparire/perforare, descoperirea eseurilor, incercarilor si probelor de tipar, clarificari asupra tirajelor, mentionarea varietatilor care nu au fost cuprinse in volumul de acum 16 ani al celor doi autori si alte noi descoperiri care, sunt convins, vor interveni pe parcurs, toate se constituie in continuarea si finalizarea proiectului inceput in urma cu 55 de ani in Spania.

Indeplinirea acestei datorii morale fata de inaintasi va depinde si de pozitia adoptata de Federatia Filatelica Romana in aceasta privinta. Oricum, semnele sunt imbucuratoare, dovada cea mai clara constituind-o aparitia in premiera, pe coperta numarului 4/2009 al revistei “Filatelia”, a imaginii unui plic prima zi emis de Exilul romanesc din Spania. Este timpul, dupa ce alte emisiuni filatelice internationale din Exil au beneficiat de girul Uniunii Postale Universale dupa eliberarea tarilor respective (“Franta Libera”, “Norvegia Libera”, Grecia Libera”), ca si emisiunile Romanilor Liberi sa fie recunoscute si asezate acolo unde le este locul: in Templul Rezistentei prin filatelie.

© 2010, Daniel. All rights reserved.